Crapul

Crapul comun (Cyprinus carpio) a fost primul pește domesticit, cu aproximativ 2000 de ani în urmă, având o prezență semnificativă în delta internă a fluviului Dunărea. Inițial, crapul a fost păstrat în bazine speciale construite de romani, iar mai târziu, creșterea crapului a devenit populară în Europa medievală, devenind unul dintre cele mai profitabile domenii ale agriculturii în Europa Centrală. În această perioadă, au apărut forme domesticite de crap, cu corp mai rotund și cu variații de culoare și marime, în aproape fiecare sistem de iazuri

Introducerea crapului în America de Nord, de exemplu, a avut loc în secolul al XIX-lea, odată cu dezvoltarea căilor ferate și a vagoanelor de transport pentru pești, contribuind la răspândirea acestei specii în întreaga regiune

Digestia crapului

Sistemul digestiv al crapului comun (Cyprinus carpio) este adaptat la o dietă omnivoră, permițândui să consume o varietate de alimente, atât vegetale cât și animale. Studiile sugerează că tipul de dietă poate influența activitatea enzimatică digestivă și sănătatea generală a crapului.

Crapul comun are o capacitate crescută de a digera și utiliza nutrienți din diferite tipuri de dietă. Când sunt hrăniți cu un amestec de diete vegetale și animale, crapul prezintă o activitate crescută a enzimelor digestive, cum ar fi tripsina și lipaza, și afișează o sănătate îmbunătățită a ficatului, comparativ cu cei hrăniți exclusiv cu o dietă pe bază de plante sau animale

La puietii de crap, tipul de hrană afectează supraviețuirea și creșterea, iar activitatea enzimatică proteolitică arată o relație directă cu lungimea tractului digestiv

Suplimentarea dietei cu diverse extracte de plante, cum ar fi Tilia tomentosa și Malva sylvestris, poate influența pozitiv activitatea enzimelor digestive, răspunsurile imune și performanța de creștere a crapului

Tehnologia biofloc, care implică utilizarea de microorganisme pentru a descompune deșeurile organice, a arătat că poate îmbunătăți performanța de creștere și activitatea enzimelor digestive la puietii de crap în sisteme fără schimb de apă

Comportamentul crapului

Crapul comun își modifică nișa de hrănire în funcție de resursele alimentare disponibile, preferând hrana artificială în detrimentul macroinvertebratelor bentonice, urmate de zooplancton. Acest comportament poate fi utilizat pentru a îmbunătăți dezvoltarea acvaculturii crapului comun

În timpul iernii, crapul comun rămâne relativ activ în condițiile acvaculturii din Europa Centrală, mișcându-se și reușind să se hrănească chiar și la temperaturi scăzute ale apei

Crapul comun afectează descompunerea aerobă a materiei organice și disponibilitatea nutrienților în coloana de apă prin bioturbarea sedimentului bentonic în timpul hrănirii. Densitatea crapului este un factor important care afectează ecosistemul acvatic

Comportamentul de hrănire și preferințele alimentare ale crapului comun pot explica vulnerabilitatea acestuia la pescuit, deoarece exemplarele domesticite sunt mai susceptibile de a fi capturate datorită comportamentului lor mai îndrăzneț și agresiv

Studiile au arătat că crapul comun este capabil să învețe și să evite uneltele de pescuit, ceea ce indică o capacitate cognitivă remarcabilă (Huntingford et al., 2010).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ULTIMELE ARTICOLE

Danny Fairbrass

Danny Fairbrass este un cunoscut pescar britanic și fondator al companiei Korda Developments Limited, specializată în echipamente de pescuit de înaltă calitate și accesorii. El

MAI DEPARTE »

KEN TOWNLEY

În lumea pescuitului de crap, puține nume sunt la fel de sinonom cu excelența și inovația precum Ken Townley. Considerat un pionier în acest sport,

MAI DEPARTE »

Tim Paisley

Tim Paisley este o figură recunoscută și respectată în lumea pescuitului la crap, în special în Marea Britanie. Este cunoscut nu doar pentru abilitățile sale

MAI DEPARTE »