Cosacul

COSACUL  (Abramis sapa)

Raspandire
 In Europa traieste in fluviile nordice ce se varsa in Marea Neagra si Marea Caspica, precum si in fluviile sudice ce se varsa in Marea Caspica.
In tara noastra, cosacul se gaseste pe tot parcursul Dunarii, in lacul Razelm, precum si in partea de aval a raurilor Timis, Somes, Mures, Olt, Jiu, Siret, Prut.

Descriere
 Corpul este inalt, de forma rombica. Botul mare, cu o forma caracteristica, inalta, gura este mica, subterminala. Caudala este adanc scobita, lobul inferior fiind mai lung decat cel superior.
Partea dorsala a cosacului este albastrui-cenusie, lateralele sunt argintii, abdomenul alb-argintiu. Dorsala exemplarelor care traiesc in lacuri este putin mai intunecata, in schimb cosacul care sta in permanenta in rauri are o culoare mult mai deschisa, cu un luciu argintiu pronuntat.

Dezvoltare
 Cosacul atinge rar lungimea de 30-35 cm, cea obisnuita fiind de 20-25 cm.

Biologie
 Biologia cosacului difera mult de cea a platicii cu care se inrudeste, deoarece acest peste traieste in Dunare si pe cursul inferior al raurilor mai mari si patrunde mai rar in baltile din lunca inundabila sau in lacurile care au legatura cu fluviul. Nu migreaza din Dunare in rauri si invers. Reproducerea are loc in apele cu un curs lent, pe cursul inferior al raurilor mari, in Dunare etc., de la mijlocul lunii aprilie si pana la sfarsitul lunii mai. Depune de regula intre 28000 si 45000 boabe de icre galbui-albicioase, cu un diametru de 1,2-1,4 mm, care dupa fecundare se lipesc de vegetatia subacvatica din zona.
Cosacul sta mai mult in apropierea fundului apelor, in rauri si in portiunile cu curent foarte lent, in apropierea zonelor cu vegetatie sau intre ele. Adesea poate fi gasit in gropile din albia raurilor sau in adancurile malului, unde scormoneste dupa hrana, dar si in vartejuri, ori acolo unde curentul rapid intalneste ape cu cursul mai domol. De multe ori se gaseste in compania platicii, intrand in cardul acesteia, in zilele calde de vara traieste mai mult in apropierea fundului, insa in cele reci se ridica si in straturile superioare ale apelor. Toamna se grupeaza in carduri mici si isi cauta locuri mai adanci in rauri sau in lacuri, unde ierneaza, timp in care inceteaza complet sa se hraneasca.

Pescuitul Sportiv
 Pescarii nu dau in mod special la cosac, dar in Dunare, unde se pescuieste la platica, se agata si aceasta specie. Pescarii sportivi il confunda uneori cu platica, nefiind initiati in determinarea speciilor de pesti. Se pescuieste, la fel ca si platica.
Lungimea minima admisa la pescuit: 25 cm

Cosacul - peste din ape de ses

Cosacul - peste din ape de ses

Share daca ti-a placut

Poate te intereseaza si:

Daca ai de facut completari sau nu esti de acord scrie-ne