Boisteanul

 

BOISTEANUL  (Phoxinus phoxinus)

Raspandire
 Boisteanul face parte din familia ciprinidelor, cea careia ii apartine si crapul. Este un peste foarte raspandit in apele montane din intreaga Europa, exceptie facand partea sudica a Italiei si a Peninsulei Balcanice.
In tara noastra se gaseste in raurile din Carpatii Rasariteni si Meridionali, precum si in Apuseni, la altitudinile caracteristice lipanului si pastravului, dar poate fi intalnit ocazional si in alte rauri de munte. De asemenea, apare si in Lacul Rosu si in alte lacuri montane din tara noastra.

Descriere
 Corpul acestui peste este aproape perfect cilindric, fiind usor comprimat lateral in apropierea caudalei. Atat linia dorsala, cat si cea abdominala sunt bombate. Corpul este acoperit de solzi mici, foarte subtiri, fixati superficial. Capul, relativ gros, se termina cu un bot puternic bombat deasupra gurii, asezata jos, dar cu deschizatura orizontala. Atat gura, lipsita de mustati, cat si ochii sunt mici. Regiunea abdominala nu este acoperita de solzi. Linia laterala se intinde doar pana la aripioara ventrala, de unde se intrerupe sau, uneori, dispare complet.
Boisteanul este un peste foarte viu colorat. Spatele si capul pestelui sunt gri-verzui sau gri-brun, acoperite cu puncte negre. Partile laterale, galben-verzui, uneori cu sclipiri aurii. Abdomenul este alb-galbui sau alb. Incepand de la opercule, spatele si flancurile boisteanului sunt acoperite de pete negre, dispuse in 6-8 randuri, uneori atat de dese incat formeaza dungi, inotatoarele sunt mai putin colorate: inotatoarea dorsala si cea caudala gri, pectoralele gri-deschis, in timp ce ventrala si inotatoarea din apropierea cozii sunt galbui-verzui. In perioada de reproducere, cand pestele imbraca haina nuptiala, partile laterale capata un luciu metalizat, iar pe corpul masculilor apar dungi negre, in timp ce pe flancuri si pe abdomen se contureaza pete rosiatice, de un rosu aprins sau mai pal, intre care se pot vedea si unele verzi-albastrui.

Dezvoltare
 Boisteamul este un peste de talie mica. Ajunge rareori la 12 cm, lungimea medie fiind de 6-8 cm, iar greutatea in jur de 8 g. Viata sa este de asemenea scurta: doar 5 ani.

Biologie
 Locul de vietuire al boisteanului coincide cu raurile din zona pastravului si a lipanului, dar poate fi intalnit frecvent si in zonele superioare, ale scobarului. Prefera raurile cu curenti rapizi, limpezi, bogate in oxigen, unde albia este acoperita de nisip sau pietris. De obicei se gaseste in grupuri, exemplarele mai mari inotand mai ales in apropierea fundului, cele mai mici pe la mijlocul apelor, ambele categorii preferind sa stea in perimetrul axei longitudinale a raului. Hrana lui se compune din minuscule vietuitoare acvatice, larve de insecte, rime mici, raci minusculi, precum si materii de origine vegetala sau animala aflate in proces de descompunere. Unii observatori sustin ca uneori, consuma si icrele altor specii de pesti. Mustele, insectele cazute in apa constituie pentru boistean o delicatesa.
Boisteanul ajunge la maturitate sexuala la varsta de 2-3 ani. In perioada mai-iunie, femela depune circa 600-1000 de boabe de icre marunte pe albia acoperita de pietre mai mici si mai mari.
Desi carnea lui este usor amara, unii o consuma cu placere.

Pescuitul Sportiv
 Pescarii sportivi il prind cu musca sau cu raci mici care se gasesc sub pietrele din rau fixati in carlig pentru a-l folosi apoi ca momeala.
Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit.

Boisteanul - peste din ape de munte

Boisteanul - peste din ape de munte

Share daca ti-a placut

Poate te intereseaza si:

Daca ai de facut completari sau nu esti de acord scrie-ne