Cleanul

 

CLEANUL  (Leuciscus cephalus)

Raspandire
 Cleanul apartine familiei ciprinidelor, ca si crapul. Incepand cu raurile montane, poate fi intalnit in mai toate apele din tara noastra. Este raspandit in aproape toate tarile din Europa, din sudul Peninsulei Scandinave si pana in Alpi, iar la rasarit pana la Marea Neagra si Marea Azov; lipseste in Danemarca, Irlanda si in Siberia.

Descriere
 Cleanul are corpul indesat, cilindric, usor plat lateral, cu un cap mare, lat, de asemenea putin plat daca este privit de sus. Gura, situata in varful botului, cu maxilarele aproape identice ca forma, se deschide larg, pana la linia ochilor. Corpul este acoperit cu solzi relativ mari, a caror margine este impodobita cu un desen ce consta din puncte mici, de culoare bruna negricioasa.
Pe spate, cleanul este verde-inchis, cu luciu metalic, dar poate fi brun-verzui sau uneori negru-verzui. Partile laterale sunt alb-argintii. Burta este alba, fara sclipiri argintii, inotatoarele dorsala si caudala sunt fumurii, cu nuante rosiatice. Aripioarele pectorale si ventrale sunt de asemenea rosiatice, iar spre capete trec in galben. Irisul ochilor este galben sau argintiu, sus distingandu-se o pata brun-verzuie, iar jos una neagra.

Dezvoltare

Cleanul nu atinge de obicei o talie mare. Este adevarat ca in unele tari s-au pescuit si exemplare de peste 80 cm lungime, cu o greutate de mai mult de 4 kg. In apele din Romania apar de asemenea destul de rar exemplare ce depasesc 3 kg. Lungimea medie este de 35-40 cm, iar greutatea medie in jur de 0,5 kg.

Biologie
 Spatiul de viata preferat al cleanului il constituie raurile colinare, cu apa limpede si cursul relativ rapid. Incepand cu zonele caracteristice lipanului si scobarului si pana la Dunare, el se gaseste in aproape toate apele, desi nu este prezent nicaieri in numar mare. In raurile de munte inoata uneori pana la mari altitudini, chiar pana la 1000 m. Mai rar poate fi intalnit si in unele lacuri cu curgere lenta, ca de exemplu in lacurile de acumulare de la Bicaz, Vidraru, Sadu, Bezid etc. Locurile preferate sunt zonele dintre dealuri ale raurilor limpezi, cu cursul relativ rapid.
Locurile de ascunzis ale cleanului sunt bine cunoscute de catre pescarii sportivi. Sub malurile spalate, lnga radacinile copacilor afundate in rau, cleanul sta la panda, dar se si poate ascunde la nevoie. Ii plac adancurile sapate de curenti in albia raului, dar cauta si vartejurile din preajma picioarelor de pod sau a altor obstacole din calea apei, unde curentii ii pot aduce mai multa hrana. Se adaposteste si in acele portiuni ale malului unde crengile copacilor sau ale tufelor se apleaca peste luciul apei, la umbra carora se poate face nevazut, precum si in locurile unde apa raului este mai putin adanca si unde cresc fire razlete de papura sau trestie, care-i permit, de asemenea, sa stea ascuns in asteptarea hranei. In anotimpul cald, cand nu bate vantul, iar soarele straluceste, cleanul, adunat in grupuri mai mari sau mai mici, se aventureaza uneori chiar in imediata vecinatate a suprafetei apei, in cautarea hranei. In aceste cazuri isi tradeaza cateodata prezenta prin mici sarituri deasupra apei in raurile cu viteza de curgere mai rapida.
Cleanul este un peste foarte precaut si fricos. In zilele innorate, cu vant, el se mentine la 1-1,5 m de suprafata apei, iar odata cu apropierea sezonului rece se retrage la adancimi din ce in ce mai mari. Toamna tarziu sau iarna cauta locurile de intalnire a curentilor repezi cu cei mai domoli sau vartejurile, lucru explicabil prin faptul ca cleanul se hraneste si iarna (desi are pofta mai redusa), iar in aceste locuri poate gasi mai multa hrana.
Cartile de specialitate descriu cleanul ca pe un peste pasnic, ceea ce este aproape adevarat; doar exemplarele mai batrane se napustesc asupra pestilor mai mici sau a mustelor artificiale, a broastelor si a altor momeli oferite de pescarii sportivi, ca si cum ar fi rapitoare. Sare asupra victimei din locul de panda, intocmai ca stiuca sau salaul. Cleanul este considerat pe buna dreptate omnivor, de vreme ce hrana sa se compune in egala masura din materii vegetale si animale, in primul rand mananca larvele din apa ale insectelor, viermi, insecte cazute in apa, lastarele tinere ale plantelor acvatice, pesti mici, dar si fructele mici cazute in apa sau chiar soarecii imprudenti.
Cleanul atinge maturitatea sexuala la varsta de 3-4 ani, dar unii masculi sunt apti pentru reproducere si la 2 ani. Perioada de depunere a icrelor este diferita in apele din tara noastra, si anume in lunile mai-iunie in regiunile sudice si in iunie-iulie in partile nordice ale Moldovei si in Transilvania. Daca vara este mai rece, perioada se poate prelungi si in luna august. O femela depune 80000-200000 de icre, uneori chiar peste 300000. Boabele de icre, au un diametru de 1,3-1,5 mm, sunt galbui si lipicioase, fixandu-se astfel imediat dupa fecundare de pietrele, mai rar de plantele aflate pe fundul raului. Cleanul se dezvolta destul de rapid, la varsta de 4-5 luni ajungand chiar la lungimi de 10-12 cm. Puietul se intretine in grupuri, insa exemplarele mai mari, si mai ales cele mai batrane, sunt solitare. Carnea sa alba este gustoasa, desi are multe oase, fapt pentru care exemplarele mai mari sunt mai cautate.

Pescuitul Sportiv
 Cleanul constituie pestele “scoala” pentru pescarii sportivi incepatori, cu atat mai mult cu cat pescuitul sau ofera prilejul de a folosi aproape toate metodele. Satisfactiile oferite de pescuitul cleanului provin mai ales din dificultatea cu care se prinde, mai putin din aceea de a-l obosi.
Acest peste poate fi prins prin metoda de pescuit pe fund, cu plumbul; prin nadirea locului de pescuit sau cu pluta; cu lingura, voblerul sau cu musca artificiala, dupa preferinte sau dupa posibilitati in ceea ce priveste echipamentul. Cei neexperimentati in pescuitul pastravului sau al lipanului cu musca artificiala isi pot insusi aceasta metoda aplicand-o la pescuitul cleanului.
Dupa o vorba a pescarilor sportivi, cleanul are cate un ochi pe fiecare solz. Caracterizarea se potriveste de minune, intrucat cleanul este intr-adevar un peste foarte atent, vede bine, observand chiar si cele mai mici miscari de pe mal. De indata ce umbra unei crengi leganate de vant sau cea a pescarului s-a abatut asupra raului, cleanul se da la fund. Este de ajuns ca un mic nor sa acopere soarele, si pestele se indreapta speriat catre fundul apei, pentru a reveni la suprafata dupa ce norul a trecut. Mai mult, din trepidatiile malului sau ale suprafetei apei poate detecta si zgomotele. In concluzie, ne vom apropia cu mare precautie de rau si vom merge intotdeauna in sensul invers curgerii apei, folosind camuflajul oferit de tufele si copacii de pe mal, daca nu vrem sa ne intoarcem acasa cu traista goala. Pentru mai multa siguranta, unii pescari isi arunca carligul in apa din pozitia culcat pe malul raului. Exemplarele mai tinere inoata in grupuri si, cand unul dintre ei a detectat vreun pericol, dispar cu totii in rastimp de cateva secunde. Exemplarele mai mari sunt solitare (nu traiesc in card) si in caz ca am reusit sa prindem unul, putem spera sa mai prindem si altele in acelasi loc. S-a intamplat adesea ca pescarul amator experimentat sa prinda toate exemplarele mai mari din zona respectiva, desi, la randul lor, erau la fel de experimentate si viclene.
Pescuitul cleanului incepe la sfirsitul lui martie sau la inceputul lui aprilie, deci odata cu venirea zilelelor mai calde. Experienta a aratat ca pescuitul lui este mai putin eficient in iunie, rezultatele sunt diferite in lunile toride de vara, in timp ce randamentul maxim poate fi obtinut din septembrie si pana in octombrie. Cleanul este un peste cu un apetit foarte bun, aproape hraparet. Fiind omnivor, ramele, insectele cazute in apa, larvele, pestisorii mai mici, fructele mici de padure, broastele, soarecii cazuti in rau etc. constituie momeli potrivite, intrucat figureaza pe “lista de bucate” a cleanului. In plus, se mai pot utiliza ca nada branzeturi cu aroma tare, bucati de slanina, carne prajita, mamaliga, cocoloase de aluat, carne cruda, sange coagulat, lacuste, cozi de raci, intestine de pasare, paste fainoase fierte, diverse resturi menajere, bucati de fructe etc. La pescuitul cleanului, nadirea prealabila a locului de pescuit este de mare importanta, lucru ce se realizeaza prin aruncarea unor cantitati abundente de nada in locul respectiv cu una-doua zile inainte de pescuit. Unii pescari fac acest lucru chiar cu mai multe zile inainte. Foarte eficient pentru nadirea locului este, in primul rand, sangele coagulat, intrucat, odata dizolvat in apa, atrage chiar si exemplarele de clean aflate la distanta, sporind sansele pescarului.
Cleanul hraparet musca atat la nada oferita la suprafata raului, cat si la carligul prevazut cu momeala si miscat in apropierea albiei. Pescarii inventivi isi bazeaza diversele metode de pescuit tocmai pe aceasta caracteristica a pestelui.
La pescuitul cleanului cu pluta se folosesc unelte usoare, pluta nu prea mare sau prea grea. Guta potrivita este de 0,20-0,25, forfahul de 0,15-0,18; cand se utilizeaza rama ca momeala, carligul trebuie sa fie de 5-6; la momeala din fructe (pruna, cireasa, capsuna sau fructe de padure) se foloseste carlig de 6-8, la pestisori mici de 3-5, in timp ce mustele artificiale speciale pentru clean se fixeaza pe carlige de 8-10. Fixarea nadelor din fructe necesita experienta; de regula, acestea se perforeaza intai cu un ac, iar prin orificiu se introduce mai intai forfahul si o parte din carlig, astfel ca fructul sa se mentina in curbura carligului, iar varful acestuia sa fie putin acoperit de coaja fructului. Lacustele nu se inteapa prin carlig, ci se leaga de acesta cu un fir de matase brun sau verde, astfel incat capul insectei sa fie in apropierea curburii carligului, cu membrele libere spre a le putea misca, si pe cat posibil sa ramana cat mai mult timp vie. Miscarile ei in apa atrag mai mult cleanul. Pe forfah se aplica 1-2 alice, la o distanta de 20-25 cm deasupra carligului. Daca momeala este mai mare si mai grea, se utilizeaza si o pluta mai mare. In nici un caz nu se lasa carligul culcat pe fundul raului, ci se misca prin apa de jos in sus si invers, cu miscari lente. Cand plutirea carligului nu mai poate fi asigurata, este bine sa fie lasat cateva clipe in apa, pentru ca de multe ori cleanul musca chiar atunci.
Fiind un peste foarte atent si precaut, muscatura cleanului nu este prea energica. De aceea este necesara o oarecare experienta pentru a aprecia momentul cel mai potrivit spre a intepa carligul. Cleanul intepat se apara cu darzenie, dar cedeaza destul de repede daca pescarul se pricepe sa-l oboseasca. Obosirea exemplarelor de 1,5-2 kg ofera intr-adevar mari satisfactii. Cleanul deja obosit poate fi condus spre mal, in directia minciogului, fara dificultate.
Pescuitul fara pluta, cu plumb legat la capatul firului, se practica in acele locuri unde vegetatia de pe mal stanjeneste aruncarea. Se foloseste o undita rigida, nailon de 0,20-0,25, cu forfah de 0,18-0,20. Daca tinem firul printre degete, vom simti mai lesne muscatura pestelui.
Pescuitul cu plumbul pe fund se utilizeaza mai ales in zilele de sfirsit de vara si de toamna, cand cleanul se intretine in apele mai adanci ale raului. Intregul echipament trebuie sa fie mai rezistent decat in cazul pescuitului cu metoda precedenta, la fel si firul, care trebuie sa fie de 0,35-0,40 (cu forfah de 0,25-0,30). De asemenea, plumbul fix sau flotant va fi mai greu, pentru a putea trage carligul nadit la fund si a impiedica curentii sa il poarte prea repede. Momeala poate fi naturala (insecte mai mari, rame etc.) sau preparata dintr-un aliment (cas, aluat, cocoloase din paine, faina etc.). In cazul utilizarii metodei cu lingura sau voblerul mic, este necesara o undita usoara, potrivita pentru aruncare, o mulineta multiplicatoare si un fir mai subtire de nailon. Lingura nu trebuie sa depaseasca marimea unghiei de la degetul mic. Pe vreme insorita, se recurge la o lingura mai putin stralucitoare, cu reflexe aurii, si, invers, pe vreme inchisa la una stralucitoare-argintie. Nu este indicat ca guta si forfahul sa depaseasca grosimea de 0,20 si respectiv 0,18. Lingurile de tip “Meps” numarul 1-2 sunt, poate, cele mai potiivite pentru aceasta metoda de pescuit a cleanului.
Cea mai interesanta si totodata cea mai distractiva metoda de pescuit a cleanului este cea cu musca artificiala. Aceasta metoda asigura maximum de randament mai ales in perioada de la sfarsitul lui august si pana in octombrie. Cleanul se avanta asupra mustelor artificiale de orice culoare, dar cele mai potrivite sunt acelea care nu se inmoaie si nu se deterioreaza in apa (in acest scop se pot impregna cu parafina sau cu alte substante corespunzatoare). Cunoscut fiind faptul ca cleanul musca cu placere mustele cazute in apa, musca trebuie plutita deasupra raului. In ceea ce priveste uneltele, se recomanda varga de 2-2,5 m (in portiunile degajate ale malului, eventual mai scurta in locurile cu vegetatie abundenta, care impiedica miscarile), carlig de 12-16 si guta nu mai groasa de 0,25. Cele mai eficiente muste artificiale in pescuitul cleanului sunt cele de tipul Blak, Zulu, Red Tag, Grey, Palmer si Black Palmer. Experienta a demonstrat insa ca acest peste hraparet musca aproape orice musca, de orice culoare si orice forma, in timpul aruncarii mustei artificiale, pescarul trebuie sa se deplaseze numai in sens invers curgerii apei si sa se situeze de partea opusa soarelui, incat umbra lui sa nu cada pe apa. Musca artificiala nu se lasa sa cada usor in apa, ca la pescuitul pastravului sau al lipanului, ci se “biciuieste” usor apa cu ea. Odata descoperit locul de panda al cleanului, musca artificiala se arunca cu cateva palme mai in amonte de acest loc. In zilele insorite de toamna, fara vant, se utilizeaza aceasta metoda mai in apropierea malului, intrucat cleanul se aseaza aici la panda, asteptand sa-i cada vreo prada din copacii ce strajuiesc malul respectiv. Cateodata sta la panda, intocmai ca un peste rapitor, si prin preajma locurilor cu vegetatie acvatica.
Lungimea minima admisa la pescuit: 25 cm

Cleanul - peste din ape colinare

Cleanul - peste din ape colinare

Share daca ti-a placut

Poate te intereseaza si:

Daca ai de facut completari sau nu esti de acord scrie-ne